CAMIL
O sa fiu Camil… Cu siguranta nu “Petrescu”, pentru ca, de cand am intalnit-o pe Ea, imi amintesc mereu doar “ultima noapte de dragoste”, niciodata “intaia noapte de razboi”. Varsta mea e atemporala, sper ca o sa observi asta chiar daca vorbesc(scriu) ceva mai putin decat Mara si cu siguranta mult mai rar. Nu, nu e o intamplare ca am inceput sa scriu, imi place sa marchez momente intr-un fel sau altul, cu o singura conditie: sa fie mai mult decat speciale!
Ma las destul de greu impresionat si asta datorita/din cauza varstei, evident! Scriu “/din cauza varstei” pentru ca nu stim, inca, daca e bine sau nu sa fii impresionat des, de lucruri marunte sau de momente aparent banale. Un lucru e cert: Mara ma impresioneaza mereu, incepand cu momentul in care am descoperit-o si m-a descoperit, fara sa trebuiasca sa ma “las”. Sunt cateva luni de la momentul acela dar ar putea fi ani, zeci de ani, vieti… Pentru ca exista, cu siguranta, peste tot in jur, cate doi care nu ajung sa aiba trairile noastre “post-descoperire”… Niciodata!
Impresionant? Natural…
Pe Mara o stiu de ceva vreme, poate chiar vremuri… Am calatorit cu aceleasi trenuri, ne-am plimbat pe aceleasi strazi(Ea cu taxiul, eu pe jos) am baut(Ea vin, eu bere) si am studiat(Ea litere, eu ritmuri) la aceleasi mese. Incerc de o vreme sa imi amintesc daca am suparat-o vreodata in cei zece ani dinainte… Dar, din moment ce nu am baut din vinul ei si nu am dat-o jos din taxi ca sa vina pe jos, cred ca incercarea mea devine inutila.
O admir pentru ca stie pe care dintre literele scrise de ea e bine sa le lase amestecate si pe care sa le aranjeze, dupa un algoritm misterios, in cuvinte. Ordonarea, sau aparenta dezordonare a literelor sale e oarecum conditionata de tine. Daca nu vrea sa intelegi nici macar o firimitura din fiinta ei, sa fii sigur atat pe faptul ca nu vei reusi vreodata sa o “descifrezi”, dar si ca va lua din tine mult mai mult decat o firimitura.
Iti multumesc, Mara, ca ordonezi litere pentru mine!
Cand am inceput randurile astea eram la masa din bucatarie, fata in fata, ascunsi fiecare dupa laptopul propriu, si incercam sa iti facem o idee despre cine suntem… Noi… Doi…
Acum, mi-e drog de Ea…
